Știri
 

Aurora (2010)

 

Aurora (2010) trailer
 
Detalii
 

Premieră în România:
11.03.2011
Site oficial:
Aurora (2010)
Distribuit în România de:
cinemaMetruce este cinemametrucinemaMetrul este un instrument care arată cât de apreciat este un film de către critici/bloggeri. Pentru mai multe detalii despre cum funcționează și se calculează, vizitează pagina Ce este cinemaMetrul?
cinemaMetru
prost
acceptabil
excelent
 
Bazat pe părerile celor 12 critici/bloggeri de mai jos.
68%
68


Parerea ta
niciun vot

 
Scenariu
Actori

Sinopsis Aurora (2010)

Apartamentul de bloc în a cărui bucătărie un bărbat şi o femeie discută despre bunica Scufiţei Roşii, având grijă să n-o trezească pe fetiţa care doarme în camera alăturată.
Remorcile abandonate pe terenul viran – aflat între casele de la marginea oraşului – din spatele cărora bărbatul pândeşte ceea ce pare a fi o familie.
Oraşul pe care îl traversează acelaşi bărbat, după ce a recuperat cele două percutoare artizanale necesare armei de vânătoare pe care o are acasă.
Bărbatul are 42 de ani, se numeşte Viorel şi, stăpânit de gânduri incerte, traversează oraşul de la un capăt la altul, către un obiectiv numai de el ştiut.



0

 
Recenzii Aurora (2010)
 
 
Anca Grădinariu – Adevărul
Mie mi s-a părut timp mort. Puiu deconstruieşte regulile thrillerului şi nu pune nimic înapoi: ne lasă într-un neant ca acela din inima neagră a lui Viorel.
Iulia Blaga – HotNews
E un mers pe sarma fara plasa de protectie si o afirmare egotica a suprematiei artistului/creatorului de cinema, in contradictie cu ideea cunoasterii prin intermediul cinematografului, a lepadarii de piei ca o ceapa sau a sondarii realitatii prin arta.
Bogdan – Blogul cu Filme
Ca feeling, după ieşirea de la film, Cristi Puiu încă mai joacă în Liga I, şi totuşi o urmă de frustrare cum că finalul a fost trimis pe ţeavă mult prea facil, rămâne.
Iosif Prodan – CineBlog
În ceea ce mă priveşte ar fi putut dura şi 5 ore; nu m-am plictisit. Nu cred că lungimea are de-a face cu ceea ce înseamnă filmul. Dacă ceea ce regizorul vrea să zică nu se încadrează într-un tipar de 90 minute, e ceva absolut normal; plictiseala o poţi resimţi şi la un scurtmetraj de 5 minute. Esenţa discursului e mai importantă decît lungimea acestuia. Şi da, cred că ăsta e un mod de a-ţi selecta spectatorii. Un om care alege să nu vadă filmul pentru că durează 3 ore, nu e pregătit să înţeleagă ceea ce are de zis.
Andrei Crețulescu – AperiTIFF
Au existat ceva voci care au adus vorba de Taxi Driver. Hm. Facil, da, dar nu neapărat hazardat. Faţă de filmul lui Scorsese am avut, în timp, sentimente variate – admiraţie, invidie, respect, adoraţie. Niciodată teamă. Acum mi-a fost teamă. Nu de faptul că cineva, undeva, cândva o să apese pe trăgaci. Ci de faptul că acel trăgaci există. Şi nu numai pe ecran – aruncaţi o privire înăuntru.
Aurora. Un film de Cristi Puiu.
Mihai Goţiu – VoxPublica
Culmea e că ”Aurora” pare să înceapă cu adevărat doar în ultimele secvențe, când Viorel se predă Poliției. Când se lovește de stupizenia unor funcționari pe care îi interesează doar respectarea procedurii (scena cafelei oferite de anchetator , cafea care ”are tot ce-i trebuie” ori cea a pixului ”cu Steaua” sunt memorabile). Când povestea crimelor comise nu găsește decât o întrebare stupidă din partea polițiștilor: ”da… de ce i-ai omorât?”. Dar răspunsul nu mai vine, pentru că filmul se încheie.
Și astfel, ”Aurora” rămâne o peliculă doar pe jumătate împlinită. Sau pe jumătate ratată. Cum doriți să priviți lucrurile. Insuficient însă pentru a justifica trei ore (fără un minut) de vizionare.
Gloria Sauciuc – Cinemagia
Un film ambiţios, care impresionează în egală măsură cu Moartea domnului Lăzărescu (producţie cu care Cristi Puiu obţinea premiul secţiunii Un Certain Regard în 2005), dar mai ales filmul românesc ce construieşte cele mai adânci momente de aşteptare pentru spectator. Şi cele mai sumbre. Iar universul creat se distinge prin expresivitatea crudă şi sordidă a unei lumi surprinse în goliciunea ei inestetică şi morbidă.
Lucian Maier – Liternet
Cristi Puiu e interesat de persoană şi pleacă de la persoană spre societate şi sistem, Haneke opera invers, dinspre sistem înspre persoană. Apoi, Cristi Puiu e interesat de cinema, de discursul pe care cinematografia îl instituie în raport cu realitatea.
Lumea, aşa cum e pe ecranul Aurorei, presupune o forfotă continuă în care orice om e un străin în relaţie cu cel de lîngă. Nu e privit cu seriozitate atunci cînd îşi spune faptele de bună-voie, cînd se deschide cu sinceritate spre celălalt, indiferent de gravitatea faptelor discutate. În tot demersul său, Viorel încearcă să găsească în Altul (instituţiile statului, oamenii cu care intră în contact) un Celălalt (aproapele).
Andrei Gorzo – Dilema Veche
Aurora e un poem vizionar, la persoana I, despre demoni interiori (violenţă în primul rînd psihică, paranoia) şi ce s-ar întîmpla dacă ei ar reuşi să scape, dar şi despre coacerea şi veştejirea unei zile, urmată de coacerea zilei următoare, şi despre viaţa care ar continua în jurul acelei apocalipse individuale.
Emanuel Lăzărescu – CineFan
Minimalismul din filmele romanesti este la mare cinste in acest nou film al lui Puiu. In 3 ore si 1 minut (!) nu se intampla absolut nimic. Adica ba da… o crima dubla la mijlocul filmului si apoi un moment glorios la final.
Una peste alta, Aurora m-a plictisit, enervat si abia asteptam sa se termine. Sfarsitul il mai salveaza, dar nu deajuns pentru a ramane 3 ore si 1 minut in sala de cinema pentru a nu vedea practic nimic…
Peter Brunette – Hollywood Reporter
Tinerii regizori români din zilele astea parcă sunt într-o competiție macho de genul: cât timp putem să plictisim publicul înainte de a-i oferi ceva bun? […] Și trebuie spus că lucrurile bune vin de fiecare dată la finalul filmelor românești actuale, ceea ce este valabil și pentru Aurora. Dar prin ce trebuie să trecem până a ajunge acolo?!
Eric Kohn – Indie Wire
Un thriller lent dus până la extrem, Aurora lui Cristi Puiu continuă obsesia românului pentru timp, utilizat ca principal suport de prezentare a poveștii.


Niciun comentariu



Postează primul comentariu!


Răspunde


(obligatoriu)