Villeneuve a adus pe ecran o distributie atent selectata, astfel incat fiecare dintre actori realizeaza roluri de compozitie autentice, credibile.

”Prisoners” poartă haina destinsă a euro-thriller-ului. În ultima jumătate de oră, se fac câteva sacrificii „necesare”, iar toate firele narative sunt reunite printr-o serie de twist-uri și situații-limită mai mult sau mai puțin plauzibile.

Personal, aș caracteriza filmul “Prisoners” ca un joc de puzzle în care spectatorului îi sunt oferite treptat indicii care să-l ajute să soluționeze cazul. Un puzzle care nu poate fi rezolvat decât în ultima parte a filmului, atunci când primești piesa centrală a jocului.

“Prisoners” nu este doar un alt film despre rapiri si cautari, este un alt thriller care se zbate convingator in a spune o poveste a fanatismului, a durerii parintesti si limitele care sunt depasite, transformand pe rand victima in calau si judecatorul in spectator.

Probabil, cel mai tulburător este modul în care scenariul lui Guzikowski se chinuie să lege toată povestea, iar filmul îţi va pune răbdarea la încercare cu unele dezvăluiri pe final.

Un thriller decent, concludent, cu o atmosferă mohorâtă.

Prisoners arată şi se simte ca unul dintre cele mai bune thrilleruri contemporane, dar când vine vorba despre poveste, nu are nicio idee.

Aspectele din Prisoners sunt eficiente, dar multe dintre ele sunt ridicole (în ciuda faptului că vor să fie luate în seamă foarte serios).

Îţi absoarbe şi îţi controlează atenţia cu o asemenea siguranţă încât îţi ţii respiraţia din teamă de a nu distrage oamenii de pe ecran, izbucnind în destindere sau uimire la fiecare dezvăluire.

Cu un ritm măsurat și cu multă violență, Prisoners vrea să fie mai mult decât un thriller.

Hugh Jackman oferă cea mai bună interpretare a sa din carieră în rolul unui tată care caută două fete răpite în thrillerul bine îngrijit al lui Denis Villeneuve.

Din munca sa (a regizorului Denis Villeneuve) cu actori exemplari rezultă un film cu un impact neașteptat, plin cu schimbări de situație la care nu te-ai fi gândit.

Filmul lui Denis Villeneuve necesită atenția ta și te răsplătește pentru asta în aceeași măsură.

Este realizat cu măiestrie în momentele care contează.

Se bazează pe cei 40 de ani de filme despre răzbunare realizate la Hollywood, dar totuși reușește să aducă într-un mod curajos lucruri noi la acest gen.

Un subiect dificil care este sprijinit de interpretări impresionante și un mod extraordinar de artă cinematografică.

Cronica aspră realizată de Denis Villeneuve despre precipitația care se petrece într-un oraș mic în urma dispariției a două fete reușește să creeze momente puternice de suspans unul după altul.

Un thriller care te trimite într-o călătorie emoțională în loc să ofere o poveste captivantă.

Unii ar putea acuza accentul melodramatic, dar aceasta este un exemplu de cinema curajos, îndrăzneț și de neuitat.

Prisoners începe cu o lume mohorâtă în care lucrurile rele se pot întâmpla fără niciun motiv și lasă oamenii zdruncinați în urmă, dar în final sfârșește să lege totul frumos fără nicio urmă de ambiguitate morală.