Al Pacino danseaza. Din nou. ”Stand up Guys” este filmul testament al sau in primul rand si mai apoi al altor doi maestri care defileaza cu un interes comun pentru a compune momente de nostalgie. Pentru noi si pentru ei.
Placerea de a revedea 3 mari actori evoluand “shoulder by shoulder” face toti banii!
Stand Up Guys nu este un film recomandat, nici macar pentru fanii foarte fideli ai vreunuia dintre cei 3 mari actori din distributie. Reuseste sa dea rateu atat la jocul actoricesc si la scenariu, cat si la directia generala a filmului.
Stand Up Guys are ceva excelent dar şi amar în acelaşi timp.
Unii actori nu au nevoie de un material de top. Numai plăcerea de a fi în compania lor este suficientă. Iar astfel Al Pacino, Cristopher Walken şi Alan Arkin face din filmul fără substanţă Stand Up Guys un divertisment de calitate.
Filmul, regizat de Fisher Stevens şi scris de Noah Haidle, nu este practic despre mare lucru, ci reprezintă numai o scenă în care starurile sale să se dezlănţuie.
În ciuda unor lucruri previzibile – şi inevitabila glumă cu Viagra – filmul este intelgint în modul în care prezintă costul plătit pentru a avea conexiuni în mafie şi costul şi mai mare al vârstei înaintate.
Comedia din film nu este una de cea mai bună calitate, dar Stand Up Guys are suficiente momente emoţionante, de acţiune şi de interpretare pentru a face lucrurile interesante.
Stand Up Guys îţi reaminteşte că aceşti trei actori sunt prea buni pentru a se coborî la nivelul unei parodii de mâna a doua, chiar dacă se află într-un film care le cere aşa ceva.
Câteodată castingul face totul.
Dezamăgitor, deşi nu e în totalitate fără valoare.
Interpretări de excepţie ale lui Pacino, Walken şi Arkin, care dovedesc că vârsta mai înaintată nu le fură din talentul dobândit.