The Help ofera 2 ore si un pic de drama intensa in care comedia intervine doar ca mic leac pentru durere si ca sa lase portita deschisa optimismului care zace printre randurile filmului.

Filmul nu este perfect. Dar, are o parte amuzantă și atrăgătoare.

O poveste emoționantă încărcată cu umor și suferință este rar de întâlnit în orice sezon, în special vara. Ăsta este motivul pentru care The Help este un senzațional dar.

Taylor reușește să prezinte cu succes era Jim Crow și anxietățile din respectiva perioadă, dar personajele tind să aleagă căile cele mai ușoare, iar eroina sa albă este mult prea idealizată.

Este o dramă foarte bine realizată cu o distribuție de calitate, cu performanțe de top, o poveste emoționantă, și, asemenea eroinei sale, este plăcută, în ciuda minusurilor avute.

Acesta este un film bun, care te pătrunde și care este minunat interpretat.

The Help este o adaptare excelentă a romanului bestseller despre o neașteptată rebeliune a servitoarelor afro-americane dintr-un oraș din sudul S.U.A. în 1960, iar o femeie albă dorind să le prezinte poveștile de viață.

Dl. Taylor tratează foarte abil această poveste, mutându-se din casă în casă. Totul arată frumos, bine îngrijit. Totuși, interpretările lasă de dorit.

Un basm tras de păr, dar The Help reuşeşte, totuşi, să transmită efectul dorit despre egalitate dintre rase în 1960 din Mississippi.

Filmul reuşeşte să creeze o tensiune care este răsplătită cu mult umor.

Un film banal, dar, totuşi, cu un mesaj nobil.

O poveste înălţătoare a unui moment de cotitură în relaţiile interrasiale, care evită capcanele unui asemenea gen de filme.

The Help arată bine, este plin de interpretări puternice şi reuşeşte să se încheie într-o notă optimistă, care, însă, ar fi fost neutralizată dacă te-ai gândi prea mult la cum era viaţa cu adevărat în anii ’60 în Mississippi.

E foarte uşor să ierţi scăpările filmului când ai ca efect general un sentiment foarte cald, care este de admirat.