Știri
 

Eu când vreau să fluier, fluier (2010)

 

Eu când vreau să fluier, fluier (2010) trailer
 
Detalii
 

Premieră în România:
26.03.2010
Gen:
Distribuit în România de:
cinemaMetruce este cinemametrucinemaMetrul este un instrument care arată cât de apreciat este un film de către critici/bloggeri. Pentru mai multe detalii despre cum funcționează și se calculează, vizitează pagina Ce este cinemaMetrul?
cinemaMetru
prost
acceptabil
excelent
 
Bazat pe părerile celor 14 critici/bloggeri de mai jos.
40%
40


Parerea ta
niciun vot

 
Actori

Sinopsis Eu când vreau să fluier, fluier (2010)

După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu (interpretat de George Piştereanu) a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă după mult timp din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii… Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.



0

 
Recenzii Eu când vreau să fluier, fluier (2010)
 
 
Anca Grădinariu – Adevărul
Pe mine, „Eu când vreau să fluier, fluier” nu m-a convins. Suntem pe terenul deja prea cunoscut al minimalismului încărcat social, sordid, filmat din mână, cu interpretări solide (George Piştereanu e o revelaţie), dar cu o poveste simplistă şi un final complet ratat.
Iulia Blaga – HotNews
Dar filmul lui Şerban nu e minimalist. E atât de preocupat de a fi autentic încât ignoră ideea de stil. Şi nu e La dolce vita dar, într-o perioadă în care totul în cinema s-a inventat deja deci totul se copiază, are naivitatea de a fi egal cu sine şi de a-şi asuma greşelile.
Andrei Rus – FilmMenu
Fără dubii, Eu când vreau să fluier, fluier a fost realizat fără un prea mare discernământ dramaturgic sau regizoral şi constituie un debut modest pentru un cineast care a fost în mod inexplicabil aureolat cu două premii importante la un festival de film mediatizat, dar a cărui reputaţie păleşte din ce în ce mai tare în ultimii ani din cauza palmaresului său dubios.
Mihai Fulger – Observator Cultural
Foarte matur şi sigur pe sine, Florin Şerban îşi respectă atît personajele, cărora se străduieşte să le scoată la iveală adevărul, cît şi spectatorii, cărora nu le fură ochii cu efecte şi trucuri, mulţumindu-se să le stimuleze imaginaţia şi meditaţia.
Andrei Gorzo – Dilema Veche
Din punct de vedere tehnic, Şerban nu face greşeli de debutant (cu excepţia uneia, pe la început, într-o secvenţă în care un deţinut se suie în pat peste un alt deţinut şi-l ameninţă: aşa cum sînt filmaţi, e greu de desluşit cine-i cine), dar nici nu dă vreo dovadă cum că mediul în care se desfăşoară această poveste (închisoarea) sau mediul prin care o transmite (cinema-ul) i-ar stîrni vreun interes anume în vreo direcţie anume.
Lucian Maier – Liternet
Cînd motivaţiile personajelor pentru a acţiona într-un anume fel şi cînd bazele afirmaţiilor pe care acestea le fac nu sînt pe ecran, cînd un personaj, Ana, e pus în poveste doar ca obiect al pasiunii, ca victimă depersonalizată (construcţie ambiguă, cu reacţii contradictorii de la un pas la altul), atunci tot edificiul e pus sub semnul întrebării. Scopul nu scuză niciodată mijloacele.
Săvoaia Dan-Alexandru – Cineblog
Eu când vreau să fluier, fluier ne vorbeşte despre libertate într-un mod simplist şi concis.
Ankha – FilmeTari
Scenariul a fost bun, însă mi-aş fi dorit poate mai mult dialog. Nu cred că acest film va reuşi să schimbe mentalităţi dar poate reprezenta un început.
Sebastian M. Ceolca – CineFan
Cu interpretari exceptionale din partea actorilor si non-actorilor, Eu cand vreau sa fluier, fluier, o perpetua explorare a detinutului (in sensul metaforic al statutului) detinator de personalitate, a divizarii individului de grup, a nelinistii de complacere si a umorului compatimitor de conjuncturi, este mai mult decat un exercitiu vizionar.
Kirk Honeycutt – Hollywood Reporter
Un exercițiu în cea mai mare parte eșuat despre tineretul dezorientat și delincvența juvenilă.
Mark Jenkins – NPR
Încă din primele sale momente, Eu când vreau să fluier, fluier este un film în care ceva este pe cale să se întâmple.
Eric Kohn – Indiewire
Plasat într-un centru de detenție pentru minori, filmul funcționează ca o poveste despre maturizare, făcând legătura cu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, chiar dacă/i lipsește forța acestuia.
Chris Cabin – FilmCritic
Viziunea estetică a lui Șerban seamănă cu cea din filmele lui Sidney Lumet imaginată de către R.W. Fassbinder, dar imaginea, realizată de către Marius Panduru, se apropie de opera fraților Dardenne. Și, totuși, lui Eu când vreau să fluier, fluier îi lipsește claritatea și ambiția filmelor din care se inspiră și a celor care au venit în ultimul timp din România.
A.O. Scott – New York Times
Spre final, ești mult mai mult conștient(ă) de ideile regizorului, decât de viața personajului.


Niciun comentariu



Postează primul comentariu!


Răspunde


(obligatoriu)