Nina Cassian stând pe canapea, fumând, cu un pahar de alcool alături, amintindu-și momentele importante din cei 89 de ani pe care i-a trăit. Aceasta este convenția pe care au ales-o Dana Bunescu și Mona Nicoară pentru a portretiza una dintre cele mai cunoscute (și controversate) poete române.
Din când în când, rememorările Ninei sunt întrerupte de imagini de arhivă sau de colaje cu fotografii din arhiva personală a scriitoarei. Soțul ei, Maurice Edwards, apare și el de câteva ori în cadru; câteodată încercând să înțeleagă o limbă care-i pare străină, alteori ajutând memoria soției sale.
Distanța dintre mine și mine este un film-document cu atât mai mult cu cât filmările s-au desfășurat cu doar un an înainte de decesul poetei în 2014.
Nina vorbește – amuzată, de cele mai multe ori, despre aspectul ei fizic cu care nu s-a împăcat deloc, despre relația ei cu comunismul, despre cum a susținut ideea comunismului, dar nu și regimul lui Nicolae Ceaușescu, despre trecerea de la poezia erotică la literatura pentru copii și, mai apoi, la muzică. Povestește, în treacăt, și despre bărbații din viața sa, despre refugiul în America, în 1985, după dispariția bunului ei prieten Gheorghe Ursu.
Trailer Distanța dintre mine și mine
Este o adevărată plăcere să o privești vorbind cu atâta relaxare despre orice, de la subiecte personale, la evenimentele politice pe care le-a trăit. Pare împăcată cu sine și fără regrete.
Chiar dacă timpul și-a pus amprenta asupra trupului ei, chiar și la cei 89 de ani Nina Cassian arată ca o femeie puternică, o femeie care și-a urmat convingerile și pasiunile.
Poate că soluțiile găsite pentru montaj nu sunt de fiecare dată cele mai reușite – la un moment-dat, colajul de diapozitive cu fotografii din arhivă pare că se lungește mult prea mult – însă Distanța dintre mine și mine poate fi o vizionare satisfăcătoare pentru orice cinefil care are o pasiune pentru documentare.