„Supravieţuind pe mare” ne poate duce cu gândul la „Viaţa lui Pi”. Însă ne dăm seama că apusurile-rodie și un scenariu surprinzător nu sunt de ajuns pentru un film bun. Iar Baltasar Kormákur nu are rafinamentul lui Ang Lee.

Shailene Woodley duce greul acestui film, având chiar și un regim alimentar draconic pentru a putea slăbi, iar scenele dramatice, de după furtună, ne scot la iveală veleități actoricești remarcabile din partea tinerei protagoniste.

Deși a ratat unele oportunități, rămâne o poveste captivantă și memorabilă.

Problema o reprezintă scenariul, care nu reușește să te implice în relația lor înfloritoare și, astfel, micșorează impactul asupra efortului lor ulterior.

Shailene Woodley oferă cea mai bună interpretare a sa, în vreme ce regizorul Baltasar Kormákur menține nivelul de interes foarte ridicat.

Shailene Woodley adaugă umanitate unei povești despre naufragiul de o lună în Pacific.

Nu este doar o poveste despre o remarcabilă luptă pentru supraviețuire. Este și o poveste de dragoste, prezentată cu subtilitatea unui baros.

Filmul este cu puțin sub medie.

Dacă partea filmului despre rezistență nu este la fel de înfiorătoare precum, să zicem, All Is Lost, din 2013, îi oferă, totuși, lui Woodley oportunitatea de a se dedica unui rol cu adevărat dramatic, cu multă convingere.