Narațiunea clasică lipsește acestui film, scopul lui fiind o documentare stilizată (imageria este cea cunoscută din filmele anterioare ale regizorului) a delirului, agoniei și freneziei stării provocate de LSD.

Un film lejer, liber şi care nu se ia foarte tare în serios, într-o lume a cinema-ului de autor tot mai rigid şi temător să îşi asume riscuri.

Noé abordează materialul său cu un farmec enorm.

Uneori vei urmări îngrozit/ă, dar nu te vei uita în altă parte.

Nu este doar foarte bun la ceea ce face; este o capodoperă provocatoare.

Noé ne oferă cinema de o senzualitate scandaloasă și de exces, încât face alte filme să pară fără vlagă.

Noe a realizat un film care este seducător prin ritmul său.

Chiar și cu finalul său morbid, Climax sugerează că petrecerea periculoasă nu se sfârșește niciodată și nici dansul nu se încheie cu adevărat vreodată.