Aspectele tehnice nu sunt singura calitate a filmului, acesta fiind ajutat si de scenografia vintage pentru a infricosa, decorurile prafuite si saracacioase ale caminului bantuit contribuind cumva la spaimele spectatorului.

Filmul are o tensiune pe care o simți încă de la primul cadru și te urmărește până la final, imaginea, sunetul și muzica fac filmul și mai intens și te duce exact acolo unde și-a imaginat regizorul că trebuie, într-un ungher întunecat al minții, unde fiecare dintre noi avem câte un mic demon.

Pregătește-te nu doar să tremuri, ci să fii tulburat.

Terorizează un moment, după care provoacă râsul în următorul.

Vei tresări de câteva ori în acest film – e imposibil să nu o faci, având în vedere sunetul digital asurzitor – dar nu face altceva decât să prelucreze o serie întreagă de clișee.

Dacă a merge la film și a fi terorizat reprezintă ideea ta de a petrece o noapte bună, atunci The Conjuring 2 este pentru tine.

Chiar dacă povestea cu o casă bântuită poate părea rutină, The Conjuring 2 este sprijinit de o direcție a imaginii impresionantă, interpretări excelente și o atmosferă tulburătoare.

„The Conjuring 2” este exact ceea ce trebuie să fie un sequel. Este la fel de bine realizat ca originalul, dar locul și povestea sunt suficient de diferite pentru a nu părea că ar fi la fel.

Îndemânarea lui James Wan face din ‘The Conjuring 2’ un sequel corespunzător și terifiant.

Cu suficiente momente de groază, acesta este un urmaș demn al originalului.

Acesta este în regulă ca un exercițiu de gen, dar nu are suficiente elemente pentru a-l considera un întreg.

Deși forțează nota ținând 133 de minute, puterea regizorului James Wan te constrânge să țipi din toate încheieturile.

Are momente excepționale de horror.

Captivant, chiar dacă nu are impactul originalului.