Nici macar nu iti pasa de clisee (idila adolescentina) sau de previzibilul situatiilor (plimbare prin cimitir). E prea amuzant ca sa te incurci in astfel de detalii.

Povestea este naivă şi apasă exact aceleaşi butoane ca orice alt film american pentru întreaga familie, dar energia actorilor, umorul replicilor şi câteva sperieturi fac filmul vizionabil şi pentru adulţi, deşi publicul său ţintă sunt copiii şi adolescenţii.

E o poveste despre prietenie, curaj si acceptare, si e plin de lectii date printre hohote de ras sau, dimpotriva, sughituri speriate.

Nu prea dramatic, dar nici prea amuzant, isi gaseste un echilibru pe care il mentine in mare parte din film.

Este primul film care chiar recrează șarmul asemănător din The Goonies sau Gremlins și îl reînoiește cu succes, spre deosebire de altele care doar îl imitau.

Jack Black face din poveștile horror pentru copii ale lui R.L. Stine clipe de bună dispoziție.

„Goosebumps” pare să fie așa cum și-ar dori orice fan Stine.

Filmul este degajat și distractiv, oferind fiori copiilor și un sentiment de nostalgie adulților.

Nu funcționează, așa cum spune un personajul lui Stine din film, dacă nu este o poveste reală „Goosebumps”. Triumful filmului îl reprezintă chiar faptul că este o asemenea poveste.

Este un divertisment perfect pentru sezonul de Holloween pentru întreaga familie, pentru pasionații de monștri și pentru fanii lui R.L. Stine.

Chiar dacă pare că realizează într-un mod mecaninc structura cu trei acte, este ceva atrăgător în maniera de modă veche a sa.

Există o urmă de joacă de modă veche asemenea filmelor de categorie B, iar când personaje motivate apar pe ecran filmul devine chiar plăcut.

O ecranizare amuzantă, fără teamă, a francizei lui R.L. Stine.