Din păcate marele defect al filmului este chiar Sarah Jessica Parker, a cărei energie nu poate să compenseze faptul că nu mai poate fi credibilă în rolul unei trentagenare ce visează să dea lovitura în carieră, menţinându-şi în acelaşi timp familia pe linia de plutire.

I Don’t Know How She Does It este genul de film pe care nici bunicii nu l-ar viziona intr-o seara friguroasa de luni. Prea banal, prea rasuflat, absolut nimic nou in eterna dilema dintre familie si cariera.

In ansamblu, I don’t know how she does it nu e un must see al lunii, dar daca ajungeti sa-l vedeti probabil ca o sa ramaneti relativ multumiti de bucatica de realitate pe care incearca sa ne-o prezinte si pentru mesajul incurajator „Yes we can!”. Dar atat.

Mie mi-a placut filmul, o ora si jumatate de destindere, zambet, amuzament, nicio urma de melodramatism, viata frusta si problemele ei asa cum le intalnim chiar si in Romania noastra contemporana. Si mai presus de orice, un optimism sanatos, chiar daca unora li s-ar parea nitel fortat. Sanatos si real!

O comedie romantică amuzantă, dar plină de clișee.

I Don’t Know How She Does It pare pierdut în trecut.

Cum de n-au știut realizatorii lui I Don’t Know How She Does It că această comedioară a lor va întâmpina două probleme insurmontabile. Prima se referă la faptul că filmul este o adaptare după romanul din 2002 al jurnalistei britanice Allison Pearson, în timp ce noi trăim în 2011.

Orice mamă care muncește se va putea regăsi în acest film. Cu condiția să fie tot un personaj dintr-un sitcom.

O abordare lipsită de originalitate a unui subiect familiar.

Pentru un film deosebit de preocupat de problemele vieții moderne actuale, I Don’t Know How She Does It vine cu niște soluții destul de palide.

Filmul suferă de un defect clasic: spune în loc să arate.

Dacă I Don’t Know How She Does It și-ar fi propus să fie un film feminist, atunci ar fi trebuit să aibă în centru un personaj puternic, dar și sensibil (numai că nu plângăcios cum este Parker aici).

Pentru a-și motiva existența, I Don’t Know How She Does It trece la ofensivă și afirmă că mamele care muncesc reprezintă o minoritate persecutată, dar merge mai departe și persecută pe toată lumea: mamele care nu au job sunt văzute ca niște turnătoare de puradei, iar femeile care lucrează dar nu au copii sunt văzute ca fără suflet.