De cele mai multe ori, lui Hans Petter Moland (deja la a patra colaborare cu Skarsgård) îi iese acest mers pe sârmă între melodramă, comedie a erorilor, și thriller. E o treabă la care nordicii se pricep atât de bine (vezi și recentul Headhunters) încât nu ești sigur de ce ai văzut odată ce s-a terminat, dar știi că te-ai distrat pe cinste.

Tensiune din plin şi scene dure, brutale, curiozitate, căci povestea este oricum numai previzibilă nu.

Thrillerul rece al lui Hans Petter Moland, cu acțiunea setată în Norvegia, este o combinație inconfortabilă de noir scandinav și umor.

Este un film puțin înșelător, care se folosește de situațiile comice ca de un alibi pentru a acoperi implauzibilitățile scenariului – dar este bine realizat, arată superb și are interpretări bune.

Amuzant și malițios în cea mai bună tradiție a unor filme precum Headhunters sau Jackpot, acesta este thriller-ul răzbunător al lui Stellan Skarsgård pe care îl așteptam cu toții.

O comedie neagră care nu este atât de mult preocupată să fie neagră încât să uite să ne și facă să râdem.

Clișee sunt și aici, dar spiritul scenariului și interpretarea actorilor asigură ritmul captivant, oferind filmului o personalitate distinctivă.