Interviu > British Sea Power

British Sea Power este o trupă britanică înființată în urmă cu 11 ani, în orașul Brighton, și până în momentul de față a lansat cinci albume. Stilul pe care îl abordează cei șase membri ai formației este unul clar indie-rock, dar cu unele influențe punk din anii ’70 sau chiar din pop-rock-ul britanic actual.

Albumul de debut, The Decline of British Sea Power, lansat în 2003, s-a vândut în peste 60.000 de exemplare și i-a adus trupei și primul single de UK Top 40 – Carrion. Un an mai târziu, revista Time Out acorda formației britanice premiul Live Band of the Year.
Au urmat albumele Open Season (2005), Do You Like Rock Music? (2008), Man of Aran (2009) și Valhalla Dancehall (2010).

În prezent, British Sea Power se află în turneul de promovare al celui mai recent album al său – Valhalla Dancehall și, cu ocazia asta, va ajunge miercuri, 8 iunie 2011, și la București, unde va concerta în clubul Siver Church.

Prin amabilitatea One Day am reușit să intrăm în posesia unui interviu cu Yan Scott Wilkinson, vocalistul trupei. Iată, mai jos, ce-a avut acesta de spus:

De unde v-a venit muza în timpul realizării albumului Valhalla Dancehall?

Yan Scott Wilkinson: A venit din singurătatea minunată a vieții de la țară, din mersul cu bicicleta, din priveliștea neobturată a cerului pe timp de noapte și visând la băutură și distracție; imaginându-ne o petrecere fantastică, pentru că, deși este minunat să experimentezi muzica de unul singur în mijlocul pustietății, din când în când simți nevoia de companie. Și, de asemenea, citind cărți, mai ales romane sci-fi, care par a fi la modă în zilele astea.

Ca de obicei, criticii și publicul au început să vă compare cu diverse trupe, precum Joy Division, The Cure, Pixies sau Arcade Fire. Care comparație vă enervează cel mai mult?

Y.S.W.: Nu pot spune că e vreuna care să ne enerveze. Toate aceste trupe sunt bune, dar nu prea au umor în muzica lor. Mă bucur că noi putem să abordăm subiecte sensibile și serioase, dar, în același timp, să râdem de noi înșine și de această întâmplare ridicolă că suntem oameni.

Dacă ar trebui să-ți descrii trupa prin intermediul gusturilor și mirosurilor, cu ce a-i compara-o?

Y.S.W.: Poate cu un medicament antiseptic, precum TCP, pe ambele planuri; dar mai mult cu mirosul acestuia decât cu gustul lui. Nu e frumos și nici sexy pentru toată lumea, dar are un scop benefic. Mie cel mai mult îmi place mirosul de lavandă combinat cu cel de trandafir, deci e posibil să ne schimbăm cumva stilul muzical.

British Sea Power

Ce știi despre trupele din România? Ați ascultat vreun cântec sau vreun album?

Y.S.W.: Aș fi nepoliticos să spun că nu știu nimic. Dar poate cineva îmi va da o compilație pentru a-mi vindeca ignoranța și a mă educa în privința asta.

Cum ar trebui să se comporte publicul român pentru a te referi la el cu cuvintele ”an awesome crowd”?

Y.S.W.: Bucurându-se foarte zgomotos și, mai ales, dansând. Cadourile sunt și ele apreciate, în special dacă acestea constau într-un whiskey sau două. Sau doar sărind în sus de bucurie și tot este o manifestare plăcută. Dar dacă vă simțiți dezamăgiți sunteți liberi să huiduiți. Huiduitul nu prea mai este la modă în zilele astea, dar, de altfel, este și subapreciat.

Care este cea mai tare petrecere la care ai participat?

Y.S.W.: Petrecerile în pădure sunt întotdeauna remarcabile. Mai ales cele kinky, cu focuri de tabără.