3
27 iulie 2012
 
 

Interviu > Groparu pregătește primul său film


În data de 6 mai, Groparu publica un articol pe blogul său care începea astfel: ”No… dragii mei, a sosit vremea să vă dau vestea cea mai mare!” În acest fel, blogger-ul clujean își anunța debutul în cinema, ca scenarist și producător, cu filmul Usturoi, regizor fiind Lucian Alexandrescu.

Din distribuție fac parte: Alina Crâncău și Răzvan Dragoş (de la tvdece.ro), Gabriel Oana (gaben.ro), Adi Hădean (adihadean.ro), Tibor Kovacs (interpret de muzică tradiţională romani), Sebastian Topan (câştigătorul premiului pentru cel mai bun actor la Festivalul Judeţean de Teatru pentru Elevi din județul Sălaj, ediţia 2011), Darius Stoica (violonist) și Elena Ivanca (actriţă la Teatrul Naţional din Cluj).

În prezent, filmările s-au încheiat, iar Usturoi se află în faza de post-producție.

Zilele trecute am stat de vorbă cu Radu Băzăvan alias Groparu despre filmul său, despre ce l-a atras la acest proiect și am încercat să aflu dacă plănuiește și alte incursiuni în lumea filmului.

Pentru majoritatea oamenilor eşti Groparu, bloggerul. Cum ai vrea să te cunoască lumea în calitate de scenarist/producator? Rămâi la numele de Groparu?

Niciodata nu mi-a placut să ies în faţă eu, ca personaj. Am preferat mereu confortul anonimatului şi încerc să menţin acest lucru şi pe viitor. Nu m-am gândit până acum la acest aspect, dar poate uneori este bine să mai faci o disociere în ceea ce te priveşte. Groparu este bloggerul care scrie. Radu Băzăvan este omul care creează, face planuri, producţie, vorbeşte cu oamenii, se angajează la proiecte nebuneşti. Dacă aş încerca să contopesc aceste două personalităţi, una dintre ele s-ar sugruma; şi deocamdată cred că reuşesc să coabiteze suficient de bine împreună. La fel de bine ca o greblă şi o lopată într-un hambar!

Când te-ai gândit prima dată să faci un film? Înainte de acesta, la care lucrezi acum, ai mai avut şi alte tentative?

Ideea germina de prin 2005, dar nu am avut suficientă nebunie să o iau de coarne. Noroc că, pe măsură ce îmbătrâneşti, devii şi mai înţelept, dar şi mai nebun. Suntem la prima încercare de lungmetraj şi sperăm că nu şi ultima.

Despre ce este vorba în filmul tău şi de ce se numeşte Usturoi?

În film este vorba despre doi copii de condiţie modestă dintr-un sat pierdut în Transilvania, un copil rom şi un român, care doresc să-şi depăşească condiţia limitată şi să obţină mai mult de la viaţă. Îşi iau destinul în ambele mâini şi pornesc către oraş să se facă actori, pentru că în viziunea lor actorii au de toate – fete frumoase, bani, succes. Iar ei au nevoie de bani pentru a-l ajuta pe fratele unuia dintre ei – de etnie romă – să se însoare cu fata unui sătean bogat, aşijderea de etnie romă, pe nume Usturoi. Practic, filmul se învârte în jurul iubirii neîmplinite dintre cei doi tineri şi a încercărilor celor doi copii să o scoată la liman.

Tu ai scris scenariul, apari în film (deci putem spune că eşti şi puţin actor) şi eşti şi producator. Ţi-a fost teamă să fii şi regizor?

Cred că a fost mai degrabă o conştientizare a propriilor limite: nu poţi să faci ceva în care nu ai experienţă absolut deloc. Am preferat să am încredere deplină pe partea de regie în Luciano Alexandrescu şi sunt 100% convins că bine am făcut! De asemenea, am mai avut cu noi doi tineri absolut senzaţional de talentaţi, Ionuţ Turda de la IT Media Studio şi Cristi Nemeş, care împreună cu Derrick Doty, cu know-how-ul lui american, şi cu Mihai Pripon, cu entuziasm dublat de un dar înnăscut de a „simţi” sunetele, au reuşit să şlefuiască diamantul nostru brut într-o piatră frumoasă.

Am înţeles că este vorba despre un proiect 100% independent. Care este bugetul filmului şi cum ai reuşit să-l obţii, fără a apela la concursul organizat de CNC?

Bugetul este încă în etapa de definitivare – post-producţia ne mănâncă încă bani – iar cheltuielile le-am acoperit… din propriul buzunar. Sponsorii sunt greu de găsit, mai ales în perioada asta nebună (am avut noroc cu Ursus, Pepsico, Polus Center Cluj-Napoca, complex hotelier Severul Zalău şi Primăria Cluj), dar „nu lăsa lipsa banilor, a timpului, a energiei şi nici disperarea, dezamăgirea, greutăţile să te deturneze din drum!” Am fost, însă, neplăcut surprins de faptul că din toate organizaţiile de promovare şi emancipare a romilor cu care am luat legătura nu am primit nici un fel de ajutor. Absolut nici un fel. Mi-aş dori ca măcar pentru lansare să ne întindă o mână, aşa ar fi frumos, pentru că noi am încercat să facem un film care să arate etnia cu părţile ei bune: muzica, dansurile, faptul că îşi trimit copiii la şcoală şi aşa mai departe – aşa cum veţi vedea în film.

Ce te-a atras la povestea pe care ai scris-o şi de ce ai considerat că merită transpusă pe ecran?

Sincer, doream să arătăm altceva decât ce am văzut până acum în marea majoritate a filmelor româneşti. Cred că a sosit timpul să ne scuturăm de moştenirea comunismului, de universul rural încremenit în trecut, de cartierele de blocuri de la oraş, de şomaj, violuri, crime, scene lungi în care nu se petrece nimic etc. Nimic mai simplu să ai succes cu o crimă filmată sau cu grotescul vieţii unui disponibilizat alcoolic şi depresiv, sau cu viaţa dură din anumite cartiere; noi însă sperăm să aducem un aer proaspăt în felul în care noi, românii, ne vedem pe noi înşine – pentru că, practic, filmele sunt o oglindă a noastră, a societăţii în care trăim, către noi înşine.

Te-ai gândit la cum va fi distribuit filmul? Va putea fi văzut în cinematografe, la nivel naţional? Va putea fi văzut pe platformele de streaming online?

Dorim să-l vadă cât mai multă lume, indiferent de canale. Suntem în tratative cu Trilulilu si speram să ducem pateneriatul la bun sfârşit, de asemenea ne dorim să scoatem lumea în cinematografe. Ce să vă spun? Sper să apucă să-l vadă cât mai multă lume, înainte de a ajunge pe torente.

Şi pentru că a venit vorba de distribuţie mai devreme, care este data la care plănuieşti să-l lansezi?

Filmul se află momentan în post-producţie şi va mai dura o vreme până reuşim să-l terminăm. În cea mai optimistă variantă, dorim să-l lansăm în toamna-iarna 2012-2013, dacă nu, în primăvara-iarna 2013. Dar mai întâi dorim să-l trimitem la cât mai multe festivaluri internaţionale.

Va urma şi un al doilea film sau preferi ca acesta să rămână doar o experienţă unică în viaţa ta?

Ne dorim foarte mult ca echipa să continue şi mai departe. Foarte mult ne dorim!


Articol scris de