0
21 martie 2011
 
 

Interviu > Javier Bardem


Biutiful, noul film regizat de Alejandro González Iñárritu, cu Javier Bardem în rolul principal, se va lansa în acest weekend în România.
Prin amabilitatea Transilvania Film, distribuitorul filmului Biutiful la noi în ţară, am reuşit să intrăm în posesia unor declaraţii ale lui Javier Bardem cu privire la prima sa colaborare cu Iñárritu.

Cei doi au dorit întotdeauna să lucreze împreună şi iată că Biutiful le-a oferit această ocazie. În momentul în care Bardem a citit pentru prima dată scenariul, a fost puternic impresionat:

Am avut o reacţie foarte instinctivă şi emoţională faţă de scenariu. Când ai de a face cu acest tip de material, ştii că vei sări într-un ocean de dubii şi frici dar şi de aşteptări şi bucurii. În final, cu această poveste, este călătoria care contează, dar doreşti să faci lucrurile aşa cum trebuie, să faci dreptate poveştii. Nu vrei să te grăbeşti să ajungi într-un anumit loc, ci să te dedici complet. Este o călătorie către iubire, către lumină, către lucrurile pozitive din interiorul unui lucru care a devenit negru, întunecat şi dificil.

Personajul lui Bardem, Uxbal, întruchipează un bărbat cu contradicţii deranjante – un tată devotat, un iubit cu inima frântă, un criminal de stradă înveterat, un sensibil spiritual.

Aceste contradicţii se găseau deja acolo pe pagină. Toate aceste aspecte ale lui Uxbal erau frumos prezentate şi descrise în scenariu. Ce aveam de făcut era să găsesc punctul comun al tuturor acestor lucruri fără a trăda pe niciunul. În cele din urmă, Uxbal este un om normal care trebuie să treacă printr-o experienţă foarte grea, care trebuie să facă faţă realităţii şi care trebuie să depăşească toate acestea pentru a lăsa o moştenire familiei sale, o moştenire pe care nu ar fi putut să o lase la început. El vrea să lase în urmă ceva pozitiv pentru copiii săi, ceva care să le dea speranţă şi pe care aceştia să îl poată lua în vieţile lor viitoare.

Bardem s-a pregătit îndelung pentru a da viaţă acestui personaj. Îşi aminteşte faptul că a discutat cu Iñárritu despre cum îl vede pe Uxbal.

Amândoi am considerat că el face trei călătorii diferite. Una este călătoria internă, care are loc doar în interiorul său; alta este călătoria externă, pe străzile unde încearcă să găsească o metodă pentru supravieţuirea familiei sale; şi cea de-a treia este călătoria către acel lucru care ne este deasupra – spiritualitatea, mortalitatea, lucrurile pe care nu le poţi vedea sau explica, dar de care Uxbal este conştient şi pe care le ştie. Este interesant că fiecare dintre aceste călătorii interferează într-un fel cu celelalte. Corpul, spiritul şi mintea sa au nevoie de ceva din partea lui, dar viaţa sa de pe stradă şi nevoile urgente ale familiei şi copiilor săi cer exact opusul. Acesta este conflictul său constant.

Pentru rolul partenerei sale din film au dat probe mai multe actriţe, însă cea care a primit rolul a fost actriţa argentiniană Maricel Alvarez, despre care Javier Bardem afirmă:

Când a venit Maricel, în ultimul moment, avea ceva în ea care aparţine pur şi simplu personajului. Avea acel amestec de gravitate cu uşurinţa cuiva ale cărui picioare nu ating pământul, combinaţia perfectă a celor două feluri de a fi. Când a intrat în cameră, nu a mai existat niciun dubiu că ea trebuia să joace personajul. (…) Să joc cu ea a fost o experienţă minunată, deoarece împreună am explorat aceste două minţi ne-structurate ale lui Uxbal şi a Marambrei. Am făcut-o cu compasiune, cu iubire şi cu multă muncă.

Javier Bardem mai fusese în Barcelona, cu ocazia filmului lui Woody Allen, Vicky Cristina Barcelona, însă, de data aceasta, a făcut cunoştinţă cu o altă faţă a oraşului spaniol:

Ca toate oraşele, Barcelona are o parte luminoasă şi una întunecată, şi acestea se susţin una pe cealaltă. Auzisem de acest lucru dar nu eram la curent cu toate fabricile ilegale din zonele locuite de imigranţi până nu am început filmările. Apoi, mi se părea că apar mereu la ştiri, cu raiduri săptămânale ale poliţiei. În locurile unde am filmat, viaţa adevărată este mult mai complexă decât ficţiunea.

În final, colaborarea cu González Iñárritu a fost exact aşa cum şi-o imaginase Bardem:

A fost o onoare şi un privilegiu de a lucra cu Alejandro pentru că eu sunt o persoană care i-a devorat filmele. Am lucrat foarte îndeaproape şi a fost o aventură – Alejandro a spus că a fost ca ascensiunea unui munte, când te îndrepţi către vârf. A fost foarte greu, dar am avut şi multe de câştigat, deoarece a fost foarte personal pentru el dar şi pentru mine.


Articol scris de