1
13 noiembrie 2014
 
 

Review > saramon vs Magic in the Moonlight

magic-in-the-moonlight-review
magic-in-the-moonlight-review

Prin fiecare cadru, prin fiecare replică, prin fiecare personaj care intră în poveste, Magic in the Moonlight te vrăjește.

Nu este deloc magie, dar Woody Allen e un manipulator al naibii de bun. Poate a mai îmbătrânit și tentația de a încălca regulile s-a mai estompat, dar imaginea, muzica, atmosfera, ritmul, totul se combină și te atrag în capcană.

Ce dacă finalul este previzibil! Ce dacă unele replici te dezamăgesc! Sigur că nu poți ignora aceste lucruri, dar, în cele din urmă, contează cum te face să te simți. Și zâmbești. Uneori, chiar râzi. Alteori, nu-ți mai poți lua ochii de la Emma Stone. Iar Colin Firth e fascinant de urmărit.

Povestea filmului e destul de simplă, tipică pentru Allen și nu strălucește la capitolul originalitate. Dar imaginea, de care s-a ocupat Darius Khondji (nominalizat la Oscar pentru Evita – 1997), este pur și simplu seducătoare, replicile sunt atât de bune încât ai vrea să ți le notezi, iar muzica te ajută să te pierzi cu totul în lumea imaginată de Woody Allen, undeva pe Coasta de Azur, la finalul anilor 1920.

Interviu cu Colin Firth și Emma Stone

Wei Ling Soo, pe care prietenii îl cunosc și ca Stanley Crawford (Colin Firth), este un magician egocentric, care a ajuns să cunoască toate trucurile și, tocmai din această cauză, nimic nu-l mai poate surprinde. A demascat mai mulți impostori și este convins că în afară de această lume tangibilă, nu mai există nimic. Nu crede în Dumnezeu și numai ideea că ar putea exista magie în acest univers i se pare de-a dreptul ridicolă.

Stanley se pregătea de un weekend împreună cu logodnica sa, Olivia, când iluzionistul Howard (Simon McBurney), cu care împarte o prietenie încă din copilărie, îi propune o excursie pe Coasta de Azur, pentru a demasca o șarlatană, pe Sophie Baker (Emma Stone).

Dialogurile dintre cei doi sunt întotdeauna savuroase, cu Stanley, plin de sarcasm, încercând încontinuu să o prindă pe Sophie pe picior greșit, în timp ce aceasta contra-atacă elegant și cu subtilitate.

Sunt și momente în care Allen devine un pic mai serios și pune întrebări despre existența lui Dumnezeu, despre viață și moarte, sau despre sensul unei vieți lipsită de magie.

M-am simțit trădat când l-am văzut pe Stanley cum renunță la ironia care-l caracteriza, dar n-aș putea spune că nu m-așteptam la asta. La fel cum am prevăzut și finalul, deși speram ca lucrurile să ia o altă întorsătură. Numai că vremurile în care Woody Allen și-ar fi asumat mai multe riscuri au trecut.

Magic in the Moonlight nu este un film mare, nu va rămâne unul de referință pentru filmografia lui Allen, dar te obligă să te simți bine, fără să-ți insulte inteligența. Este o colecție de cuvinte, de idei, de oameni, este o stare de bine. Iar asta nu-i puțin lucru.

Trailer Magic In The Moonlight

Verdict: 3/5


Articol scris de