The Hateful Eight e șansa adolescenților obișnuiți cu filmele de mall să vadă un pic de cinema veritabil.
The Hateful Eight e și moftul lui Quentin Tarantino de a face un film în Ultra Panavasion 70mm.
Pe un ger năpraznic, o trăsură înaintează prin ținutul Wyoming. Aceasta face două opriri. Prima dată, pentru a-l lua pe un negru (Samuel L. Jackson), vânător de recompense, cu cele trei prăzi ale sale, iar a doua oară, pentru a-l salva de furtuna de afară pe cel ce susține că urmează să devină noul șerif (Walton Coggins) al orașului Redrock.
În trăsură, sunt deja doi călători: John Ruth (Kurt Russell) este tot vânător de recompense și e însoțit de Daisy Domergue (Jennifer Jason Leigh), membră a unei faimoase bande de criminali, pe care o escortează la Redrock, pentru a fi spânzurată.
E ceva adorabil și revoltător la relația dintre cei doi. Fața lui Daisy este plină de vânătăi și John continuă să o lovească cu cotul în plină figură. Dar și ea îl provoacă în repetate rânduri. Zâmbetele ironice și viclene de pe fețele lor nu reușesc să le ascundă însă intențiile. John și Daisy sunt, poate, singurele personaje care nu par să ascundă nimic.
Odată ajunși la cabana care-i va găzdui peste noapte, alte patru personaje intră în poveste și suspiciunile se înmulțesc.
Interviu cu Quentin Tarantino
Sunt trei lucruri care caracterizează filmele lui Tarantino: durează mult, se vorbește mult și se împrăștie mult sânge. Iar The Hateful Eight le bifează pe toate. Începe lent, continuă cu Samuel L. Jackson redând povești care mai de care mai revoltătoare, pentru ca în cele din urmă totul să fie acoperit cu sânge.
Dialogurile și monologurile îți incită imaginația, te fac să vezi lucruri care nu sunt pe ecran (și pe care, probabil, n-ai vrea să le vezi). Personajele, așa slab cum sunt construite, prind, totuși, viață. Nu reușești să te apropii de niciunul, dar îți captează interesul și curiozitatea. Vrei să știi ce se va întâmpla cu ele. Trebuie să știi ce se va întâmpla cu ele. Trebuie să le descoperi secretele. Și nici nu-ți dai seama când au trecut cele trei ore, cât ține filmul.
The Hateful Eight este un film în care vărsarea de sânge este mai puțin violentă decât vărsarea de cuvinte. Cadrele alese de Robert Richardson (director de imagine) fac o antiteză între imensitatea spațiului în care se desfășoară acțiunea și singurătatea personajelor din poveste. Iar muzica este un omagiu adus western-urilor clasice.
Quentin Tarantino e ca un copil mic căruia îi place să se joace, vrea să atragă atenția, vrea să nu rămână anonim. Iar The Hateful Eight nu poate să treacă neobservat. Personajele sale nebune cer atenție și-n schimbul atenției tale, îți oferă o experiență cinematografică așa cum numai filmele bine-scrise o pot face. Cel mai trist lucru este că nu poți vedea decât o singură dată The Hateful Eight pentru prima dată.
The Hateful Eight Trailer
https://youtu.be/6_UI1GzaWv0
Verdict: 3/5