Așa cum ne-a obișnuit, Marvel ne aduce un film amuzant, cu multă acțiune, și… aș fi dorit să mai adaug câteva caracteristici pentru Thor: Ragnarok, dar cam astea sunt toate.
Ar mai fi, totuși, de remarcat cântecul celor de la Led Zeppelin, The Immigrant Song, care acompaniază două dintre scenele de luptă din film. E imposibil să-l ignori. Cu siguranță vei uita rapid scenele acelea, dar muzica rămâne.
Thor: Ragnarok pare a fi făcut mai mult pentru fanii Guardians of the Galaxy și mai puțin pentru cei ai seriei The Avengers. Deși are multe momente de luptă, în care personajele principale se găsesc în pericol și și-ar putea găsi sfârșitul în orice clipă, nu există pentru nicio secundă sentimentul că li s-ar putea întâmpla ceva rău, nu există tensiune dramatică, nu există suspans, nu există surprize.
Sunt două personaje negative iar unul dintre ele, Grandmaster, interpretat de Jeff Goldblum, e construit ca un copil răsfățat, căruia îi place să se joace cu gladiatori și care a ajuns din întâmplare să conducă o planetă întreagă. Celălalt personaj negativ, Hela (o Cate Blanchett de nerecunoscut), sora mai mare a lui Thor (Chris Hemsworth), se autointitulează Zeița Morții și se ia atât de mult în serios încât devine amuzantă fără intenție.
Led Zeppelin – Immigrant Song
https://youtu.be/8QxtIQ1F1ig
Regizorul neo-zeelandez Taika Waititi profită de avantajele tehnologiei și face un film vizionabil, însă echipa de scenariști (Christopher Yost, Craig Kyle, Eric Pearson) nu-l ajută prea mult. Schimburile comice de replici dintre Thor și Loki (Tom Hiddleston) sunt agreabile la început, dar mai apoi devin redundante. Hulk / Bruce Banner (Mark Ruffalo) e un personaj întrebuințat prea puțin. Apariția lui Dr. Strange (Benedict Cumberbatch) e aproape inutilă. Amenințările Helei sunt inofensive. Tot ce face Valkyrie (Tessa Thompson) e previzibil. Iar încercările lui Thor de a părea șmecher devin obositoare după un timp.
Dintre personajele noi, mi-a plăcut omul de piatră Korg, jucat chiar de către regizorul Waititi. Sper să-l mai văd prin Universul Marvel.
Thor: Ragnarok e un film spectaculos, însă lipsit de originalitate. Se întâmplă o mulțime de lucruri, dar fără nicio consecință. Poate fi o ocazie bună pentru a te distra timp de două ore la cinema, însă, cu siguranță, îl vei uita rapid. Un pic de distracție, un pic mai mulți bani în cont pentru Disney/Marvel, dar nimic de care să-ți amintești mai târziu. Și personajele par să gândească la fel.
originalitate mai greu, dar filmul a fost reusit.