Ca şi protagonistul său, Phantom Thread nu este un film pe care să-l iubeşti, dar în niciun caz nu este un film pe care să nu-l apreciezi.

Reynolds Woodcock (Daniel Day-Lewis) este în Phantom Thread personajul central al unei povești situate la limita subțire dintre normalitate și nebunie, dintre real și supranatural, dintre strălucirea unui basm și întunericul unei catedrale gotice.

Sarcasmul implicit, care dă farmec filmului, e întreținut tocmai de această pendulare a protagonistului, lipsit parcă de voință proprie și chinuit aproape exclusiv de creațiile sale vestimentare, între vechea „stăpână” și noua „stăpână”, de care devine tot mai atașat, până la o nouă formă de iubire bolnăvicioasă, dar salvatoare.

[…] o creație somptuoasă, elegantă, deosebită a unei calități de cea mai înaltă clasă.

Narațiunea îți va testa răbdarea. Dar, te va face să te gândești la cum percepi dragostea și ce înseamnă ea pentru oameni diferiți.

Plăcerea o reprezintă imprevizibilitatea abordării lui Paul Thomas Anderson, abilitatea sa și a actorilor săi de a ne surprinde cu fiecare fir al filmului.

Pare o schimbare majoră a regizorului, într-un gen și către o abordare care i se potrivesc perfect.

Un film profund, intens, extravagant de personal.

Paul Thomas Anderson și Daniel Day Lewis, amândoi într-o formă maximă, se folosesc de lumea modei pentru a ataca agonia și euforia creației.

Cel mai accesibil film al regizorului este, în același timp, o dramă evocatoare de epocă și o fabulă magică despre oameni singuri, care găsesc alinare în sensul propriu de alienare.

Superb și imprevizibil, și poate un pic indulgent, Phantom Thread este o nouă dramă fascinantă de la Paul Thomas Anderson, cu interpretări captivante ale actorilor principali Daniel Day-Lewis și Vicky Krieps.

Este o plăcere pur încântătoare în acest film, în ciudățenia sa, în vehemența sa, absurditatea sa, care sunt controlate cu o eleganță superbă.