Schwarzie face fata cu brio si mai ales rolul sau – dincolo de coordonatele specifice unui film de gen-, este inzestrat de catre scenariu, cu mult umor de situatie si de caracter.

”The Last Stand” pare un exploitation din anii ’70 filmat ca un film coreean cu gangsteri.

Unicul Arnold Schwarzenegger se întoarce într-un film de acțiune captivant.

Dacă treci peste intriga filmului, atunci vei fi răsplătit cu 30 de minute de un măcel vertiginos.

Nu sunt sigur că rezultatul final este chiar ceea ce și-au dorit toți cei implicați în realizarea acestui film, dar este cât de cât distractiv odată ce pornește la drum.

Regizorul sud-coreean Kim Jee-woon nu reușește să impresioneze prin secvențele nesfârșite de urmărire cu mașinile.

Într-o perioadă în care până și adaptările benzilor desenate tind să aibă o seriozitate gravă, acesta este un film care se mulțumește cu a fi doar divertisment bun, de modă veche.

Arnold nu este chiar ceea ce obișnuia să reprezinte, dar încă are ceva energie rămasă în el.

Arnold este, așa cum a promis, „back”, iar se pare că asta este o veste bună.

Chiar dacă este bine să îl vezi pe Arnold Schwarzenegger înapoi pe ecrane într-un mod măreț, The Last Stand nu reușește să fie mai mult decât un simplu film amuzant.

The Last Stand este ca High Noon cu multe explozii și cu un cyborg în locul lui Gary Cooper.