Filmul acesta nu face decât să demonstreze, încă o dată, că geniul scandinavilor de a se juca cu emoțiile personale și portretizarea lor pe ecran există și abia acum își croiește drumul cuvenit spre acceptarea planetară.

deocamdată The Keeper of Lost Causes nu e decât pilotul nesatisfăcător al unui show care poate mai mult și al cărui loc e pe micul ecran.

Am intrat la acest film danez scris de Nikolaj Arcel (scenaristul de la „Fata cu dragon tatuat” si autorul lui „O afacere regala”) in ideea ca imi fac numai o idee, dupa care plec. Am ramas pana la deznodamant. Arcel a tricotat in pas de jersé o poveste care nu te lasa sa te uiti la ceas.

Un thriller poliţist care te va face să îţi schimbi părerea despre filmele europene.

The Keeper of Lost Causes e un film pe care l-as revedea cu placere, mai ales pe ecran mare.

Foarte bine filmat, o poveste de văzut doar dacă vreţi, însă nu o pierdere de timp. Poveste violentă, bine condusă spre un final pe placul tuturor.

Este familiar, nu este Dragon Tattoo, dar e inteligent asemenea unui episod pilot bun al unui serial tv.

În ciuda câtorva scene bune – cea mai notabilă este un accident de mașină prin zăpadă, prezentat în slow-motion, filmat ca și cum ar fi dintr-un film de Lars von Trier – filmul arată ca o dramă de televiziune.

Un alt thriller scandinav clasic și intens.

O poveste previzibilă, dar bine stilizată