Camera se deplasează razant cu solul. Încet și în liniște. Habar n-ai ce urmează să se-ntâmple. Dar știi că urmează să se-ntâmple ceva. Sau poate nu. E vorba totuși despre un film românesc, în care experiența m-a învățat că pot exista scene și de juma de oră în care nu se-ntâmplă mai nimic. Numai că la Bogdan Mirică se-ntâmplă chestii. Și nu într-un apartament, ci în ditamai câmpul. Ei bine, de pe fundul unei mlaștini iese la suprafață un bocanc. Un bocanc cu o șosetă. De fapt, un bocanc cu o șosetă și cu o labă a piciorului cuiva tăiată un pic de deasupra gleznei. Și apoi, după ce s-a asigurat că ți-a captat atenția, Mirică bagă genericul.
Câini reprezintă debutul în lungmetraj al lui Bogdan Mirică, pe care l-am descoperit prin 2012 cu ocazia lansării în cinematografe a calupului de trei scurtmetraje Hot Shorts.
Spuneam despre Mirică atunci că mi s-a părut cam neinspirat cu scurtmetrajul Bora Bora, dar că mi-ar plăcea să-l văd făcând un thriller polițist psihologic în cel mai pur stil american. Și iată că n-am avut de așteptat prea mult. Doar vreo patru ani. Și poate că nu-i doar un thriller polițist psihologic, ci adaugă în combinație și un pic de western (eastern?), dar orice ar fi arată al naibii de bine (meritul e al directorului de imagine Andrei Butică), are niște replici memorabile și un polițist – jucat superb de Gheorghe Visu – care pare extras din western-urile clasice americane.
Bogdan Mirică, despre Câini
Roman, interpretat de Dragoș Bucur, este un orășean care a cam uitat cum este pe la țară și mai ales prin părțile astea de pe la graniță uitate de lege. Și dacă ar gândi puțin mai mult, nici măcar n-ar avea probleme. Dar nici noi n-am fi avut un film de urmărit.
Întors în satul unde a copilărit, Roman trebuie să pună la punct vânzarea casei și a terenurilor moștenite de la bunicul său. Numai că bunicul se pare că fusese capul mafiei locale și cei care lucrau pentru el nu sunt foarte bucuroși să afle că terenurile pe care-și desfășoară nestingheriți activitatea (mai mult sau mai puțin legală) urmează să fie vândute. Dar lui Roman nu-i pasă nici de sfaturile polițistului din localitate și nici de de amenințările subtile ale lui Samir (Vlad Ivanov), cel care pare că a preluat șefia de la bunicul lui Roman.
După Bora Bora, l-am descoperit pe Mirică regizând câteva episoade din serialul Umbre, pentru care a scris scenariul. Acolo urmărea viața unui șofer de taxi, care lucra în același timp și pentru o grupare mafiotă din București. Iar taximetristul acesta interpretat de Șerban Pavlu avea arme tot mai variate: o cheie franceză, o rangă sau un ciocan.
Și se pare că Mirică n-a uitat de aceste elemente și îi oferă la un moment-dat în film lui Samir un ciocan. Iar Samir îl folosește la ce știe el mai bine. Și nu despre bătut cuie este vorba.
La 38 de ani, Bogdan Mirică nu face parte din Noul Val Românesc, nu ne oferă ciorbă și nici felii de viață. Câini chiar este un film vizionabil de oamenii care merg la cinema și nu la festivaluri. Are minusurile lui la nivel narativ (Samir e o enigmă, habar n-avem cum a ajuns să fie atât de rău și asta îl face să fie mai puțin real), tot la nivel narativ Mirică ia niște decizii riscante (modul în care a ales să prezinte confruntarea decisivă), dar din punct de vedere regizoral filmul are tot ce-i trebuie pentru a te ține aproape până la final.
Trailer Câini
Verdict: 3/5